ACUM:
10.00
Arpeggio
3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Compozitoarea Diana Rotaru la Winterthur, Elveția

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 20 Aprilie 2011 , ora 15.46
 

«M-am regăsit ca autor într-o situație ideală, în care muzica mea a fost prezentată perfect.»


Tânăra compozitoare Diana Rotaru - deținătoarea unor importante distincții, între care premiul "George Enescu" al Academiei Române acordat în 2008 pentru lucrarea Hypnos, este, în luna aprilie 2011, compozitor-în-rezidență în orașul elvețian Winterthur. În acest context au fost organizate și două concerte-portret în care au fost prezentate exclusiv opusuri ale sale.

Despre toate acestea este vorba în interviul pe care l-am realizat, prin telefon, cu Diana Rotaru.


Te afli pe parcursul acestei luni la Winterthur, la invitația ansamblului Tag. Povestește-ne cum a apărut această invitației și ce faci efectiv acolo, în Elveția.

Mă aflu la Villa Sträuli din Winterthur, unde se derulează un proiect cultural care oferă sprijin artiștilor. Sunt trei studiouri absolut minunate și, pe lângă găzduire, beneficiem și de un loc de creație excelent, având în vedere că Winterthur este un oraș superb și foarte liniștit. Artiștii au și oportunitatea de a-și prezenta creația. În cazul meu, a fost vorba despre o prezentare a ceea ce am compus, cu participarea Ansamblului Tag. Cum am ajuns la Villa Sträuli? Printr-o pianistă minunată, Simone Keller care face parte din Ansamblul Tag, cu care am mai lucrat și înainte și care mi-a recomandat muzica și celorlalti membri ai ansamblului. Se pare că muzica mea a plăcut, așa că au decis să mă invite pentru a-mi face un concert-portret.

Ansamblul Tag mi-a mai cântat o dată lucrările, în data de 10 aprilie, când am avut surpriza să văd o sală plină la Teatrul Am Gleis, instituție de care aparține acest ansamblu, iar în data de 19 aprilie s-a reluat concertul aproape integral, concert în care am făcut și o prezentare a muzicii românești contemporane în general și a creației proprii.


Ce lucrări au fost prezentate în acest ultim concert?

Ansamblul Tag a interpretat Enter no Silence, o lucrare scrisă special pentru membrii săi și pentru soprana Irina Ungureanu, o artistă absolut minunată, prezentă de asemenea ca invitată în cadrul acestui concert. Programul a mai cuprins o piesă pentru clarinet, Meander, o lucrare pentru flaut și pian intitulată Play și un mic ciclu de lieduri, Soresciana, interpretate de asemenea de Irina Ungureanu.


Există o concepție unitară a acestor lucrări?

Titlul ambelor concerte este legat de poezia Scoica de Marin Sorescu - este vorba despre închiderea într-o scoică a artistului. Piesele nu sunt neapărat legate de o idee comună, ci sunt niște povești, cu o muzică narativă, chiar și cu mici elemente teatrale, ascunse. Am avut ocazia să lucrez cu niște artiști fascinanți și m-am regăsit ca autor într-o situație ideală în care muzica a fost prezentată perfect, așa cum mi-am dorit eu, așa cum o auzeam în capul meu. Nu cred că un compozitor și-ar putea dori ceva mai mult.


Lucrezi în prezent la o nouă piesă?

Da, în cadrul rezidenței am compus deja o piesă pentru două flaute și urmează să mai scriu o lucrare, o comandă pentru un ansamblu de patru instrumente din Spania. La Winterthur, din punctul meu de vedere, există un mediu de creație absolut perfect pentru un compozitor.


Interviu realizat de Ioana Marghita