Recomandări Înapoi

VIDEO: Ion Ivan Roncea - o primă Întâlnire sub semnul capodoperelor

Publicat: miercuri, 15 Martie 2017 , ora 22.30

Un instrument cu sonorități diafane, menit parcă să picteze acuarele sonore, să creeze atmosfera poetică sau feerică, să te poarte spre un univers al fanteziei și culorii, al poveștii... De... departe, harpa te încântă, te vrăjește cu al său farmec inefabil. Dar acest instrument al armoniilor celeste ascunde o complexă știință a artei interpretative, a tehnicilor de execuție instrumentală, de valorificare a virtuților dar și de depășire a limitărilor expresive ce apar în scriitura diferiților autori.

Un dialog ceva mai amplu cu maestrul Ion Ivan Roncea ne relevă o veritabilă enciclopedie a posibilităților muzicale ale acestui instrument, o enormă cunoaștere a literaturii care i-a fost dedicată, dar și a celei care i-a ispitit pe muzicieni să o adopte, să o adapteze...

Ion Ivan Roncea mărturisește că dintre compozitorii care au scris și pentru harpă Mozart și Debussy sunt preferații săi. Cântat de peste 200 de ori pe parcursul carierei impresionante a artistului, Concertul pentru flaut, harpă și orchestră de Mozart a fost aplaudat în versiunea muzicianului român și în Festivalul de la Salzburg, în programul unui concert al Filarmonicii din Viena dar și pe alte meridiane; în compania celor mai importanți reprezentanți ai școlii românești de flaut didn diferite generații, Ion Ivan Roncea a semnat numeroase versiuni de-a lungul deceniilor. Pentru această ediție a Întâlnirilor sub semnul capodoperelor, maestrul a ales una dintre sale colaborările sale cu flautistul Gavril Costea din Cluj, un duo care a impresionat decenii de-a rândul melomanii din întreaga țară. În aceeași companie flautistică, la care s-a adăugat violistul Vasile Ioan, Ion Ivan Roncea a înregistrat cu ani în urmă și Sonata lui Claude Debussy, despre care maestrul Roncea a încredințat microfonului repere interpretative de mare interes. Ca punct final al acestei prime ediții a dialogului nostru, harpistul Ion Ivan Roncea a ales aranjamentul lui Marcel Grandjani asupra Sicilienei (datând din finalul secolului XVI, fără a avea un autor menționat) pe care Respighi a inclus-o în cea de a treia sa Suită orchestrală de arii și dansuri vechi.

O bucurie a unor partituri superbe - prea rar cântate poate pe scenele noastre muzicale - la care se alătură o excelentă lecție (succintă dar edificatoare) care ne poate ajuta să înțelegem mai bine frumusețea dar și dificultatea literaturii pentru harpă: joi 16 martie, de la ora 20 (în reluare sâmbătă, de la 13,05).