ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.25 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.29 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Cronici Înapoi

Urcă orice munte, oricât ar fi de greu, urmează-ți calea, urmează-ți visul!

Bookmark and Share
Publicat: luni, 10 Septembrie 2018 , ora 11.20

...este sfatul pe care care Maica Stareță îl dă Mariei, în musicalul Sunetul Muzicii. Cuvinte ce par a veni din altă lume, din alt timp, căci în zilele noastre, improvizația este cuvântul la ordinea zilei. Improvizăm o cină, improvizăm o afacere, improvizăm un spectacol, improvizăm o viață… că oricum, iese bine, imaginație și tupeu să ai din plin și toate se rezolvă. Și practica a dovedit din păcate că, de cele mai multe ori, se poate și așa... Sunt din ce în ce mai rare lucrurile bine făcute, gândite, simțite, organizate, construite.... Din această categorie privilegiată fac parte, în general, spectacolele semnate de Răzvan Mazilu și, în special, ultima sa producție, muzicalul Sunetul muzicii.

Sunt puțini cei care nu cunosc minunatul film Sunetul muzicii (1965), producție a Studioului Fox, distins cu nenumărate premii printre care cinci Oscar-uri, cu Julie Andrews și Christofer Plummer în rolurile principale, așezat de Institutul American de Film pe locul 4 în topul celor mai bune 100 de musicaluri din istorie. Și trebuie să fie foarte curajoși cei care doresc astăzi să pună pe o scenă de teatru această partitură. Este aproape imposbili să concurezi cu Julie Andrews sau cu Christofer Plummer! Mai ales atunci când pelicula poate obține - prin nenumăratele ei duble - perfecțiunea pe care un actor, care trăiește rolul aici și acum, nu o poate atinge...

Acum și aici-ul însă, ca și contactul direct cu actul artistic, fără ca tehnica să se interpună, rămân totuși, pentru publicul adevărat, mult mai prețioase și un concert, un spectacol de teatru, operă sau musical trăite pe viu - ca și o pânză pictată de Leonardo da Vinci, în fața căreia te afli cu adevărat și ai senzația că o poți atinge - declanșează trăiri intense, unice, implicit o stare de bine. Pe acest adevăr ca și pe talentul, mintea și sufletul său, a mizat Răzvan Mazilu, atunci când a îndrăznit să înfrunte cu un spectacol pentru copii, un film celebru și… a reușit.

Acțiunea se țese în jurul Mariei, un personaj inspirat dintr-o poveste reala. Maria Augusta Kutschera s-a născut la 25 ianuarie 1905 într-un tren ce se îndrepta spre Viena. Mama ei a murit când fetița avea doi ani. Alături de o mamă vitregă, Maria capătă o educație strictă și crește singură, departe de alți copii. Descoperirea muzicii lui Bach ca și întâlnirea de suflet cu un preot o determină să dorească să intre ca novice în mânăstirea Nonnberg din Salzburg. Este trimisă totuși timp de un an ca guvernantă la vila familiei von Trapp și da, este adevărat, se căsătorește cu "căpitanul" în noiembrie 1927. Familia trăiește vremurile cumplite ale Primului Război Mondial, fuge în străinătate și, din 1950 se stabilește în Statele Unite ale Americii, în Vermont, unde splendidul peisaj montan amintește de Alpii austrieci.

Musical "Sunetul muzicii" a fost compus în 1959, de Richard Rodgers, pe versurile lui Oscar Hammerstein II. Scenaristul inspirat a realizat un text viu, alert, cu dese schimbări de atmosferă, cu personaje bine conturate. Cei șapte copii au vârste cuprinse între 5 (Gretl) și 16 ani (Liesel) iar farmecul lor asigură mare parte din succesul spectacolelor, ulterior, al filmului. Muzica, cu sclipire de geniu semnată de astăzi celebrul Richard Rodgers, îmbracă apoi fiecare personaj cu momente nemuritoare. Printre acestea, melodia ce dă titlul partiturii, The Sound of Music/ Sunetul muzicii - locul 10 în topul celor mai bune melodii de film din istorie! -, apoi Edelweiss/Floare de colț, My Favorite Things/ Lucrurile mele favorite, Climb Ev'ry Mountain/ Cucerește orice munte, Do-Re-Mi. De admirat traducerile semnate de Alexandru Ștefănescu; poetice și se lasă foarte bine cântate.

Răzvan Mazilu și-a construit spectacolul pas cu pas, valorificând toate sugestiile scenariului. Totul pornește cu o impresionantă slujbă religioasă la care publicul este invitat să ia parte căci călugărițele cu lumînări aprinse trec prin sală pentru a se urca pe scenă unde decorul imaginează un altar dominat de un înger uriaș. Impactul este foarte puternic. De fapt, publicul este introdus în atmosferă din momentul în care pășește în teatrul transformat într-o adevărată grădină cu flori multicolore. Le vom regăsi, în buchetul pe care îl culege și în coronița pe care o poartă Maria, în grădina familiei von Trapp, în vitralii mari, ca detalii de costume, ca ornamente ale unui leagăn uriaș perfect pentru a purta visele spre înălțimi.... "Am dorit să creăm un cadru fragil și prețios....ca lumea copilăriei unde totul este posbil...un cadru paradisiac" mărturisește scenografa Sabiuna Spătariu. Un paradis maculat însă de cizmele fasciste care zdrobesc florile dar nu și sufletele. Ca un pandant la începutul seren, ultima scenă împânzește sala cu soldați înarmați, cu priviri fioroase și lanterne care te orbesc. Și între acest început și acest sfârșit se derulează acțiunea punctată și de inspirat de momente coregrafice diverse, de la un dans de marionete la mișcarea romantică dintr-o splendidă noapte de vară.

Insist pe aceste amănunte pentru a evidenția cât mai argumentat, meritele artistului complex care este Răzvan Mazilu, cel care semnează regia, coregrafia și costumele spectacolului cu Sunetul muzicii, spectacol care a avut premiera la sfârșitul stagiunii trecute pe scena Operei Comice pentru Copii din București și care acum, în septembrie, revine cu încă 6 reluări. Producția aceasta este impecabilă, strălucitoare, opulentă… Felul în care este gândit spectacolul, în care sunt folosite spații de joc ce acoperă nu numai scena ci și sala, realizarea artistică ce implică, cu valori egale, muzica, dansul, teatrul, cuvântul, vocea, forma, culoarea… toate poartă amprenta personalității puternice a creatorului, un profesionist integru, de cea mai bună calitate. Răzvan Mazilu a știut să-și aleagă colaboratorii. Și a avut de unde… se pare că la casting au venit sute de candidați care au fost atent triați și, cu responsabilitate maximă, aleși. De același Răzvan Mazilu. Cheile succesului acestui spectacol sunt două - guvernanta Maria, rolul principal, și cei 7 copii ai familiei von Trapp. În spectacolul pe care l-am urmărit Maria a fost interpretată de Ana Bianca Popescu, o veche, dragă și mult admirată cunoștință din alte spectacole de teatru muzical montate pe scenele românești, unele chiar sub direcția lui Răzvan Mazilu ("West Side Story" 2014, Teatrul Odeon, tot un personaj cu numele de Maria!). Găsesc cu greu cuvintele ca să îi definesc jocul. Poate pentru că Bianca/Maria nu joacă ci trăiește rolul cu toată intensitatea. Numai așa reușește de câteva ori să aducă lacrimi de neoprit în ochii celor din sală… numai așa poate să țină, lipite de ea, privirile tuturor. Bianca vorbește așa cum cântă și cântă așa cum vorbește. Fără efort, cu încărcătură expresivă maximă.. Este delicată, discretă, impetuoasă, agilă, autentică… iar vocea cu un timbru curat și personal ajută și trece rampa, copleșind.

Aș dori să mă opresc aici cu aprecierile interpreților. Nu am reușit să văd celelalte distribuții care, sunt sigură, acoperă și ele exigențele regizorului. Iar în ce privește copii, toți sunt adorabili, talentați, muncitori, serioși… cu adevărat, mici actori-cântăreți pe care voi încerca să îi urmăresc în evoluția lor și… așteptările sunt mari. Talentul, maturitatea și responsabilitatea cu care s-au prezentat toți în fața publicului sunt de admirat fără rezerve. Mai vreau să adaug un entuziast BRAVO pentru Orchestra Operei Comice pentru Copii care a susținut acest spectacol (dirijori Alexandru Ilie și Gheorghe Iliuță), pentru muzicienii care au ajutat la pregătirea rolurilor și pentru numeroșii tehnicieni de scenă, regizori de culise și mânuitori de lumini care au creat iluzia unei lumi de basm pe care ne-au oferit-o scenografa Sabina Spatariu (decor) și Eranio Petrușka (video și lighting design) și în care ne-am simțit minunat.

Am început comentariul meu cu Răzvan Mazilu și îl închei tot cu Răzvan Mazilu.

"De multe ori am fost întrebat în interviuri cum arată pentru mine fericirea. Am răspuns că fericirea ar fi să locuiesc într-un musical. Poate unul cu Fred Astaire și Ginger Rogers. Sau în Mary Poppins. Sau în Sunetul muzicii. În orice caz, un musical în care problemele și obstacolele dispar într-o clipă printr-un cântec sau în pași de dans. Un musical cu happy-end, cum sunt majoritatea. Musicalul ca promisiune a fericirii. Musicalul ca paradis iluzoriu. Poate utopic, poate posibil. Musicalul ca spectacol complex, total, copleșitor, emoționant, magic." Am ales să redau aceste cuvinte ale lui Răzvan Mazilu publicate în caietul-program pentru că doresc să îl asigur pe artistul-creatorul inspirat al acestui spectacol de meritat succes că, timp de aproape trei ore, am fost, alături de el și de toți interpreții, profund fericiți în acest paradis iluzoriu care este producția cu Sunetul muzicii de pe scena Operei Comice pentru Copii.



ATENȚIE - spectacolul se reia în câteva zile și urmează încă șase reprezentații. Ar fi mare păcat să le ratați. Iată programul:

15 septembrie ora 17.00

16 sept ora 11.00

22 sept ora 17.00

23 sept ora 11.00

29 sept ora 17.00

30 sept ora 11.00

 

Opera Comică pentru Copii

"Sunetul muzicii"

Musical de Richard Rodgers, după libretul lui Oscar Hammerstein II

Regia, coregrafia și costumele: Răzvan Mazilu

Decorul: Sabina Spatariu

Conducerea muzicală: Alexandru Ilie/ Gheorghe Iliuță

Video și lighting design: Eranio Petrușka

Asistent regie: Elena Morar

Asistenți mișcare scenică și coregrafie: Theodora Munteanu, Andreea Soare

Pregătire muzicală: Maria Alexevici (copii), Tudor Scripcariu, Abel Corban, Mihaela Neacșu

Distribuția în ordine alfabetică

Maria - Ana Bianca Popescu/ Ioana Repciuc/Oana Șerban

Maica Stareță - Andreea Iftimescu/Ionela Mani

Căpitanul Georg von Trapp - Matei Chioariu/ Ionuț Grama/ Daniel Pascariu/

Max Detweiler - Ion Radu Burlan/ Radu Ion/ Valentino Tiron

Elsa Schraeder - Raluca Oprea/Lorena Sanda/ Irina Sârbu

Rolf Gruber - Lucian Ionescu/Andrei Mihalcea/ Adonis Tanța

Liesl - Maria Alexievici/ Mădălina Constantinescu

Friedrich - David Gighiergiu/ Paul Mititelu/ Roberto Matei Toader

Louisa - Alexandra Giurcă/ Smaranda Moisescu

Kurt - Matei Hotăranu/ Rareș Popa/ Zoran Stănescu

Brigitta - Mara Săceanu/ Alexia Vasilescu

Marta - Ana Bianca Marinescu/ Antonia Peneu

Gretl - Adelina Baicu/ Alexandra Mihai/ Raluca Tudor/ Alesia Stoian

Sora Berthe - Călina Epuran/ Ana Maria Ivan

Sora Margaretta - Andreea Achilov/ Virginia Stamate

Sora Sophia - Daniela Cârstea/ Rodica Ștefan

Frau Schmidt - Otilia Panainte

Franz - Mihai Munteniță

Herr Zeller - Rareș Lucaci

Amiralul von Schreiber - Traian Măicănescu

Cu participarea Ansamblului de Balet al Operei Comice pentru Copii







Cristina Sârbu