Cronici Înapoi
Sonuri de altădată la Ateneu
Cu siguranță, este ideea care a determinat și structura repertorială a programului susținut de violoncelistul Dan Cavassi și harpistul Ion Ivan-Roncea, aducând atmosfera specifică în pagini celebre de Vivaldi (Sonata nr. 3 în la minor), Marais (La Folia), Boccherini (Menuet), abordate cu sensibilitate și o anume discreție, deloc întâmplător preponderent în mișcări lente, cu desfășurări generoase, încărcate de melancolie, sunetele cu valori mari subliniind acea stare cu tentă poetică, împlinită de figurațiile superbe de harpă; desigur, au fost și momente solo, Dan Cavassi optând pentru Suita nr. 3 de Bach, bine rezolvată în ciuda "surprizelor" determinate de jocul arcușului pe corzi în pasajele rapide, cu scriitură solicitantă, în timp ce Ion Ivan-Roncea a preferat Sarabandă și Ground de Croft, precum și Passacaglia de Handel, purtând spectatorii în acea lume a eleganței și rafinamentului de altădată, cu o cunoaștere stilistică și un firesc absolut cuceritor.
Rămânând în cadrul opusurilor evocator-lirice, interpreții au ales, în continuare, miniaturi romantice sau de secol XX, la fel de frumoase și "gustate" de melomani, ascultând Meditație din opera Thais de Massenet, Salut d`amour de Elgar, apoi Fata cu părul bălai de Debussy, dar și Dans andaluz de Granados, chiar și piesa de Messiaen - Louange a l`Eternite de Jesus - păstrând aura de introspecție, sunetele prelungi ale violoncelului alăturându-se broderilor delicate, abia sugerate, ale harpei.
Bucurându-se de farmecul unui asemenea program "de suflet", publicul a aplaudat insistent, fiind răsplătit cu două bisuri care au menținut starea de reverie, deopotrivă prinLargo de Vivaldi și, de nelipsit, Moartea lebedei de Saint-Saens, la finalul unui recital susținut de doi membri de frunte ai Filarmonicii bucureștene, totodată soliști binecunoscuți, reuniți în acea seară pentru "a face muzică" într-adevăr cu plăcere, atrăgându-i și pe cei din sală în călătoria lor prin marea muzică încărcată de visare și de poezie, într-o formulă instrumentală excelent gândită, cu puternic impact la public.