Régine Crespin, diva franceză a epocii postbelice, a venit pe lume în urmă cu 90 de ani, la Marsilia. În ediţia din 23 februarie a rubricii Opera şi vedetele ei marcăm această dată aniversară, ascultând-o în arii de Christoph Willibald Gluck şi Charles Gounod. Soprana - care ne-a părăsit în 5 iulie 2007, la vârsta de 80 de ani - şi-a început studiile muzicale la Nîmes, unde părinţii ei deţineau un magazin de pantofi. Un concurs care ar fi echivalentul unor emisiuni ca France got talent din zilele noastre a adus-o la Paris, câştigătoare. Aici Régine a intrat la Conservator, unde a lucrat cu Suzanne Cesbron-Viseur, fostă studentă a Paulinei Viardot-Garcia - Régine devenind, astfel, continuatoarea unei splendide tradiţii. Debutul a fost la Reims, în 1949, cu Charlotte din Werther, cântăreaţa adăugând apoi repertoriului său roluri ca Elsa din Lohengrin, Desdemona din Otello, Tosca, Santuzza din Cavalleria rusticana, Marguerite - atât în Faust-ul lui Berlioz, cât şi în cel al lui Gounod. La început de carieră a cântat şi Mozart. Unul dintre rolurile cu care iubitorii de operă o asociază pe Régine Crespin este Mareşala din Cavalerul rozelor, partitură straussiană cântată prima dată la Glyndebourne în 1959. În plus ea a fost o mare interpretă wagneriană, dând viaţă unor personaje ca Sieglinde, Kundry sau Brünnhilde.

În afara scenei, Régine Crespin era o femme fatale, cucerind pe toată lumea cu şarmul şi feminitatea ei, inspirând siguranţă şi expirând rotocoale de fum de ţigară... Talentul ei vocal şi scenic a sedus întreaga lume, iar vraja prezenţei sale a lăsat impresii puternice şi în generaţiile ce i-au urmat - printre fanii ei se numără Rufus Wainwright, renumit cântăreţ şi compozitor din lumea muzicii pop, în acelaşi timp un fin cunoscător al lumii operei. Rufus a compus o operă - Prima Donna (pe care aţi putut-o urmări şi la Radio România Muzical la Opera în interpretări de referinţă) ce o aduce în prim-plan pe Régine Crespin.

Artista a colaborat cu toate marile teatre de operă din lume, ultima apariţie fiind în Dama de pică a lui Ceaikovski, în rolul Contesei, pe care îl cântase prima dată la San Francisco în 1987 şi prin intermediul căruia şi-a luat rămas bun de la scena de operă, la Paris, doi ani mai târziu. S-a dedicat apoi unei cariere pedagogice, predând la Conservatorul din Paris şi susţinând un curs despre opera franceză la San Francisco. În lupta sa împotriva cancerului Régine Crespin a apelat la medicina alternativă şi spiritualitate, scriind în autobiografia ei că trebuie să "priveşti înăuntru pentru a găsi răspunsul."