ACUM:
12.30
Jazz á la carte
Jazz de week-end, pentru toți.
Urmează: 13.00 CD Review
Apoi: 15.00 Calendar muzical Compozitori și interpreți - de care ne amintim cu drag.

Se întâmplă la Radio România Înapoi

Premiere la Teatrul Național Radiofonic: 'Scriitori români interbelici și Marea Unire'

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 28 Noiembrie 2018 , ora 13.41

În cadrul proiectului Scriitori români interbelici și Marea Unire, proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, Radio România oferă ascultătorilor săi șase premiere radiofonice, construite într-un limbaj sonor modern, care vor celebra spiritul românesc și identitatea națională. Spectacolele pornesc de la texte semnate de autori români din perioada interbelică, opere literare de autentică valoare artistică și istorică, ale căror subiecte reflectă participarea României la Primul Război Mondial și importanța Marii Uniri de la 1918.

Teatrul Național Radiofonic și-a propus realizarea unor versiuni radiofonice și difuzarea la Radio România a acestor opere create în preajma Marii Uniri și dedicate acestui eveniment, prilej ce va aduce în conștiința publicului de azi emoția împlinirii năzuințelor contemporanilor Marii Uniri.

Lansarea proiectului va avea loc joi, 29 noiembrie, la ora 13:00, la Muzeul Național al Literaturii Române din București (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8).

Veți asculta în premieră absolută, în ordinea difuzării pe posturile SRR dramatizări după texte de Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Lucian Blaga, dr. Vasile Bianu, George Topîrceanu.

Marți, 27 noiembrie, Radio România Cultural a difuzat Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu, scenariu radiofonic de Florica Ichim și Irina Zlotea. Regia artistică: Claudiu Goga. În distribuție: Sorin Leoveanu, Adrian Titieni, Florica Ichim, Alexandru Jitea, Vlad Logigan, Matei Constantin. Regia de studio: Renata Rusu. Regia de montaj: Bogdan Golovei și Radu Verdeș. Regia tehnică și muzicală: Codrin Lazăr. Redactor: Crenguța Manea.

"Prin selecția de fragmente din opera lui Camil Petrescu, frânturi de corespondență ori notații și comentarii, spectacolul focalizează personalitatea scriitorului, dar și chipurile camarazilor, faptele lor de arme, ori jertfele pentru Marea Unire" - Crenguța Manea.

Tot la Radio România Cultural, joi, 29 noiembrie, la ora 19:00, Triptic Liviu Rebreanu cuprinzând dramatizări după nuvelele de război publicate în volumul Catastrofa (Editura Viața Românească, 1921), în regia artistică a lui Mihnea Chelaru.

Catastrofa, dramatizare de Pușa Roth. În distribuție: Mihai Constantin, Daniela Ioniță-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Călugărița, Daniel Tudorică, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu.

Ițic Ștrul, dezertor..., dramatizare de Andreea Chelariu. În distribuție: Marius Rizea, Lucian Iftime, Mihaela Bețiu, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ioana Chelaru, Octavia Dicu, Alin Potop. Muzică originală de George Marcu. A interpretat: Roberto Grigore (fluier). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu și Cătălin Coman. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu.

Hora morții, dramatizare de Pușa Roth. Regia tehnică și artistică: Mihnea Chelaru. În distribuție: Cosmin Șofron, Gavril Pătru, Irina Ungureanu, Lucian Iftime, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Angel Popescu, Marius Călugărița, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuț Kivu, Cornel Mihalache, Ion Arcudeanu, Dan Bobe, Octavia Dicu, Costas Mincu, Corneliu Chiricheș, Denis Hanganu, Matei Constantin. Muzică originală George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei.

"După romanul Ion (1920), ca un preludiu la Pădurea spânzuraților (1922), Liviu Rebreanu publică în volum nuvele de război. În 1921, apare Catastrofa. Autorul considera pe bună dreptate că aceste nuvele trebuie să stea între aceleași coperte datorită unității lor tematice. În comentariile critice este deja un loc comun faptul că în nuvela Catastrofa, publicată pentru prima dată în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru toți, condus de Eugen Lovinescu (nr. 5, aprilie 1919, p. 266-287), apare tema esențială din Pădurea spânzuraților, conflictul dintre datoria militară și sentimentul național la românii înrolați în armata austro-ungară, puși în situația de a lupta împotriva fraților lor. Cu mijloacele prozei scurte, nuvela Catastrofa rămâne o creație antologică, iar termenul de capodoperă (oricât ar fi de demonetizat pentru unii) nu e hazardat în cazul ei, cum nu ar fi nici pentru celelalte două, teribila Ițic Ștrul, dezertor... și Hora morții, în care tema războiului se combină cu cea a rivalității erotice" - Costin Tuchilă.

La Radio România Actualități, joi, 29 noiembrie, de la ora 23:05, îl veți asculta pe actorul Dorel Vișaninterpretând poeme de Octavian Goga în spectacolul Octavian Goga - Să nu știe nimeni ce răni te dor, scenariu radiofonic și redactor Costin Tuchilă. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia muzicală: Stelică Muscalu.

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 20:30, la Radio România Cultural, Hronicul și Cântecul Marii Uniri, după Hronicul și Cântecul Vârstelor de Lucian Blaga.Scenariul: Rodica Mandache. Adaptarea radiofonică: Felicia Pinte și Magda Duțu. Regia artistică: Gavriil Pinte.

În distribuție: Marcel Iureș (Lucian Blaga și Lucian Blaga - student), Vlad Zamfirescu (Dede Roșca), Damian Victor Oancea (Lionel, fratele din Sebeș), Mihai Constantin (Ionel Brătianu), Dan Aștilean (Alexandru Vlahuță), Mircea Constantinescu (Secretarul General al Cultelor), Rodica Mandache (Doamna Roman), Amalia Ciolan (mama lui Lucian Blaga), Niculae Urs (Nicolae Iorga), Eugenia Barbu (Regina Maria), Crina Mureșan (Cornelia), Bogdan Dumitrescu (Liciniu, fratele de la București), Vasile Toma (Hamalul), Adelaida Perjoiu (Natalia), Tomi Cristin (Sextil Pușcariu), Necunoscuta (Ana Maria Bălescu), Valentin Uță (Ovid Densușianu), Magda Duțu (Doamna de onoare), Felicia Pinte (Doamna Vlahuță), Mirela Georgescu și Silvia Creiniceanu (în alte roluri). Regia de montaj: Radu Verdeș și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Magda Duțu. Regia artistică: Gavriil Pinte.

La 1 Decembrie 1918, România Nouă, ziar editat la Chișinău de ardeleanul Onisifor Ghibu, informa cititorii despre evenimentul ce urma să aibă loc la Alba-Iulia: "În cetatea de la Alba-Iulia, se petrece astăzi cel mai însemnat fapt din întreaga noastră istorie de aproape două mii de ani. Reprezentanții legali ai celor patru milioane de români transilvăneni, sunt adunați acolo pentru a croi, în deplină libertate, o soartă nouă, declarând pentru vecie Unirea Ardealului cu toate țările române".

Participarea lui Lucian Blaga, însoțit de fratele său, Lionel, la Alba-Iulia, pe 1 Decembrie 1918, este evocată în opera sa postumă, Hronicul și Cântecul Vârstelor, scrisă în 1946 și tipărită în 1965.

Spectacolul radiofonic Hronicul și Cântecul Marii Uniri, este realizat după un scenariu decupat din acele ultime capitole ale romanului (jurnalului) Hronicul și Cântecul Vârstelor, care aduc mărturia tânărului Lucian Blaga despre marele eveniment istoric: "Pentru marea, istorica adunare de la Alba-Iulia, unde s-a hotărât alipirea Transilvaniei la patria-mumă, n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse de sute de ani. În dimineața zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, pe jos și cu căruțele. Fratele meu și cu mine luarăm și noi o trăsură... Era o dimineață rece de iarnă... La Alba-Iulia nu mi-am putut face loc în sala adunării. Pe câmp se înălțau ici-colo tribunele, de unde oratorii vorbeau nației... În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv... Seara, în timp ce ne întorceam, cu aceeași trăsură la Sebeș, atât eu, cât și fratele meu, ne simțeam purtați de conștiința că pusesem temeiurile unui alt Timp, cu toate că n-am făcut decât să "participăm" tăcuți și insignifianți la un act ce se realiza prin puterea destinului."

Hronicul și Cântecul Marii Uniri este un scenariu despre care, autoarea, actrița Rodica Mandache, mărturisește: "Am lucrat la el tulburată de marea dragoste a lui Blaga pentru Cornelia Brediceanu… Așa începe, așa se termină scenariul care desprinde din jurnal Povestea Marii Uniri!" Concepția artistică a spectacolului îi aparține regizorului Gavriil Pinte. Universul sonor creat sporește forța mesajului pe care-l transmite textul și susține gândul pe care Gavriil Pinte l-a avut atunci când a abordat spectacolul: "Pe 1 Decembrie, după Basarabia și Bucovina, reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania au adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român. Numai în câteva luni, poporul nostru a trecut de la sclavie la demnitate, de la înfrângere la Marea Unire. Tânărul Lucian Blaga a fost martor al acestor tulburătoare evenimente. În ultimele capitole din Hronicul și Cântecul Vârstelor este mărturia sa. Hronicul și Cântecul Marii Uniri este omagiul nostru."

Duminică, 2 decembrie, la ora 14:00, la Radio România Cultural, vă propunem un spectacol de teatru-document realizat după o carte rară de memorialistică, esențială însă pentru epoca în discuție, cunoscută astăzi doar de cercetători. În regia lui Attila Vizauer, puteți asculta Ziua cea mare, scenariu radiofonic de Daniela Șontică după Însemnări din Războiul României Mari de dr. Vasile Bianu, cu Florin Zamfirescu în rolul dr. Vasile Bianu. În distribuție: Florin Zamfirescu, Gelu Nițu, Mircea Rusu, Dan Condurache, Liliana Pană, Mircea Constantinescu, Mihai Niculescu, Paul Chiribuță, Gavril Pătru, Mihai Dinvale, Ștefan Velniciuc, Cristian Iacob, Alexandru Georgescu, Nicolae Călugărița, Liviu Lucaci, Marius Călugărița, Angel Popescu, Cristian Simion, Dan Bobe, Octavia Dicu, George Grigore, Costas Mincu, Matei Constantin și copiii Ana-Delia Stănescu și Silviu Stănescu. Muzica originală și regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Radu Verdeș. Regia tehnică: Andrei Miricescu și Mădălin Cristescu.

"În 1926 apăreau la Institutul de Arte Grafice Ardealul din Cluj două ample volume de dr. Vasile Bianu, Însemnări din Războiul României Mari. Născut în 30 septembrie 1858, la Aiud, Vasile Bianu fusese la începutul carierei sale medic de plasă în județele Bacău și Suceava, apoi la Spitalul din Galați și la Spitalul Horezu-Vâlcea. Îl regăsim timp de aproape trei decenii ca medic primar la Spitalul Ion C. Brătianu din Buzău (1892-1920), fiind totodată, și medic-maior în rezervă, în evidențele Regimentului 8 Infanterie Buzău. Renumit chirurg, a desfășurat în același timp și o laborioasă activitate culturală și publicistică, colaborând la revistele medicale ale vremii. Membru corespondent al Academiei de Științe din România, a fost laureat al Academiei Române, cu Premiul Năsturel-Herescu (1911) pentru lucrarea Dicționarul sănătății sau Doctorul de casă..

După peste patru decenii în Regat, Vasile Bianu s-a retras în ultimii ani ai vieții la Cluj, unde a și murit în 1927. Aici a început redactarea Însemnărilor din Războiul României Mari (la care participase încă din prima zi a războiului ca medic-colonel al Spitalului de Etapă nr. 3 al Corpului 3 Armată). Cele două volume cuprind fapte trăite de autor, aflate de la martori oculari sau din presa vremii, dar și prețioase documente de arhivă, începând cu ziua mobilizării, 27 august 1916, până la Pacea de la București din 7 mai 1918, în primul volum, care reprezintă, după cum menționează autorul, «calvarul neamului românesc». În cel de-al doilea, «apoteoza neamului românesc», sunt notate și comentate evenimentele de la Pacea de la București până la Încoronarea Regelui tuturor Românilor la Alba Iulia, 15 octombrie 1922. Intitulată modest Însemnări, cartea doctorului Vasile Bianu este o lucrare de memorialistică de primă importanță pentru perioada Primului Război Mondial și a Unirii de la 1 Decembrie 1918, autorul notând riguros, zilnic, evenimentele și comentându-le adesea pe larg. Informația, din experiența directă a autorului sau culeasă din documente și din presa vremii, cu detalii pe care cu greu le-am mai găsi astăzi, îi conferă nu numai autenticitate și valoare documentară, ci și caracterul de frescă a epocii în discuție" - Costin Tuchilă.

"Scenariul meu, Ziua cea mare, surprinde exuberanța bucureștenilor care au aflat vestea Unirii, dar care în același timp trăiesc bucuria întoarcerii suveranilor din exilul de la Iași. În paralel, prin efecte artistice specifice, este redată și nestăvilita fericire ce a cuprins mulțimea de peste 100.000 de oameni adunați la Alba Iulia pentru a cere Unirea Transilvaniei cu Țara. Apar în însemnările memorialistului Vasile Bianu și în scenariu și atmosfera zilei de 13 decembrie 1918, când delegația de la Alba Iulia a ajuns la București aducând Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, care consfințea Unirea Transilvaniei cu vechiul Regat, și cea a zilelor următoare, cu personaje și detalii istorice prețioase, transfigurate cu mijloacele proprii teatrului la microfon" - Daniela Șontică.