Două evocari ale unor mari muzicieni ai secolului XX: compozitorul francez Olivier Messiaen - evocat la un sfert de veac de la stingerea sa din viaţă şi violoncelistul Mstislav Rostropovici - dispărut acum un deceniu.

Complexa personalitate artistică a lui Olivier Messiaen reflectă numeroase faţete componistice, rezultate ale căutărilor sale dar şi - în parte - ale influenţelor unei epoci a diversităţii, a explorării tradiţiilor de pretutindeni dar şi a înnoirilor aduse de veacul trecut.

Născut în decembrie 1908 la Avignon, Olivier Messiaen a început de timpuriu să cânte la pian. La 11 ani - după ce familia s-a mutat la Paris - a intrat la cons din capital Franţei, unde i-a avut ca profesori pe Paul Dukas, Maurice Emmanuel, pe Charles Marie Widor şi Marcel Dupre, la compoziţie şi, repectiv, la orgă.

Credința sa catolică profundă a stat la baza multor pagini componistice, de la cele corale la cele instrumentale dar s-a făcut simțită și în lunga activitate interpretativă desfășurată la biserica Sainte Trinite din Paris, unde a fost organist de la vârsta de 23 de ani și până la finalul vieții.

Cel de-al doilea război mondial a impus o "pauză" în acest domeniu - ca și în cel pedagogic, Messiaen fiind profesor multe decenii (la Schola Cantorum, apoi la Conservatorul parizian unde a avut printre discipoli nume celebre în viața culturală a întregii lumi). Mobilizat de armata franceză, fiind însă miop Olivier Messiaen s-a ocupat de transporturi medicale; a fost luat prizonier și dus într-un lagăr german. In acea perioadă a scris una dintre lucrările sale de mare prestigiu: Quatuor pour la fin du temps, o partitură care a fost interpretată în condiții dramatice de către autor și alți deținuți instrumentiști...

De-a lungul vieții sale, muzicianul a fost un pasionat ornitolog, care a urmărit și transcris cântecul unui număr impresionant de păsări și care - împreună cu cea de a doua sa soție, pianista Yvonne Loriot - a și înregistrat o serie de exemplare exotice. Cu virtuozitatea sa recunoscută, Yvonne Loriot a interpretat magistral paginile lui Messiaen inspirate de această pasiune a sa.

Orice evocare a personalității componistice a creatorului francez foarte apreciat pe întreg globul nu poate ignora monumentala sa Simfonie Turangalila: comanda lui Serge Kousevitzky pentru Orchestra Simfonică din Boston nu a specificat nici proporțiile și nici componența ansamblului iar autorul francez a înlănțuit cele 10 părți ale simfoniei sale în aproape 80 de minute, aducând pe scenă un aparat orchestral impunător, cu o spectaculoasă secțiune de percuție dar și cu instrument electronic aparte: "Ondes Martenon".

A doua filă a Calendarului Muzical din 29 aprilie readuce în atenție o mare figură a artei interpretative a deceniilor trecute, a cărei viață s-a stins în 27 aprilie 2007: Mstislav Rostropovici. Student al Conservatorului din Moscova - unde mai târziu a devenit și profesor - s-a afirmat de timpuriu ca unul dintre violonceliștii remarcabili ai vremii, cu premii obținute nu numai pe teritoriul fostei URSS ci și la Praga sau Budapesta. Cu un repertoriu care a cuprins secole de istorie a muzicii, Rostropovici a inspirat pe mulți autori vremii - de la Prokofiev la Britten - care au dedicat instrumentului său partituri importante. Continuator al tradițiilor muzicale ale familiei (tatăl celist, mama pianistă, sora violonistă) s-a impus prin spontaneitatea și pregnanța tălmăcirilor sale. Instrumentist (la violoncel dar și la pian, fiind cunoscut și ca acompaniator al celebrei soprane Galina Vishnevskaya, soția sa) dar și dirijor de mare notorietate, interpretul născut la Baku în 27 martie 1927 și-a pus faima și în slujba unor cauze de natură morală, chiar politică: a protestat cu vigoare împotriva atitudinii abuzive a oficialităților și a KGB la adresa unor artiști contemporani lui, ceea ce a condus chiar la retragerea cetățeniei sale din partea statului.

Din larga paletă stilistică abordată într-o carieră impresionantă, despre care s-a scris mult - cronicarii menționând uneori chiar nota extravagantă a unora dintre versiunile sale - la România Muzical vă propunem în cadrul Calendarului Muzical din 29 aprilie pagini camerale de Ludwig van Beethoven și virtuozitatea concertantă a Variațiunilor pe o temă roccoco de Piotr Ilici Ceaikovski.

Această ediție a emisiunii va fi difuzată la 13,05 și în reluare la ora 23,05