Interviuri Înapoi

Interviu cu pianista Elizabeth Sombart

Publicat: luni, 22 Ianuarie 2018 , ora 13.28

Pianista franceză Elizabeth Sombart susține un recital miercuri, 24 ianuarie 2018, de la ora 19:00, în Sala mare a Ateneului Român. Muziciana propune un program integral Franz Schubert alcătuit din Impromptu op. 142 nr. 3, Sonata D. 960 în Si bemol major și Fantezia D 940 în fa minor pentru pian la patru mâini. Invitată este pianista Lavinia Dragoș. Aflăm mai multe detalii din următorul interviu.


Cum ați gândit programul acestei seri?

Premisa a fost că mi-am dorit să o puteți asculta și pe Lavinia Dragoș, care este pianistă și director al Fundației noastre, Résonance România. Vom interpreta împreună Fantezia de Schubert, o lucrare la patru mâini, o piesă extrem de importantă a repertoriului de gen, cunoscută, dar nu suficient de des cântată. Anul acesta este și această aniversare Schubert, iar marea sa Sonată postumă reprezintă pentru mine, cumva, situația lumii actuale. Este o operă-testament, ultima pe care Schubert a compus-o înainte de a muri. În această sonată, este redată istoria unei vieți, aproape a unei lumi, prin analogie, cu toate contradicțiile, speranțele și deznădejdile ei. Compozitorul a introdus în această sonată liniștea, liniștea notată pe hârtie. Schubert merge mai departe decât alți compozitori. Este ceva în muzica sa ce atinge cele mai adânci rafinamente ale iubirii și ale transcendenței. Din același motiv, am inclus în program și o piesă pentru pian compusă de Schubert, de asemenea, în ultimele săptămâni de viață, o lucrare mai scurtă, bineînțeles, dar în care a reușit să surprindă, în egală măsură, cele două aspecte - uman și divin.


Știm deja că vă leagă mai multe lucruri de România, unul dintre ele fiind Fundația Résonance, pe care ați amintit-o mai devreme. Ce proiecte apar în agenda filialei române a fundației pentru perioada următoare?

Misiunea și specificitatea Résonance România, care este condusă de Lavinia Dragoș, este predarea fenomenologiei muzicale, care este direcția pedagogică specifică fundației și care vine, de altfel, de la un mare muzician român, Sergiu Celibidache. Transmitem ideile acestei fenomenologii muzicale unui grup de copii prodigioși, dacă îi putem numi așa. Calitatea învățământului și a ascultării pe care ne-o oferă această nouă pedagogie ne învață, de asemenea, cum să transmitem ceea ce facem și marelui public. Organizăm multe concerte în aziluri de bătrâni, în orfelinate, în închisori, aceasta fiind cea de-a doua misiune a fundației, alături de învățământ.


Vă întreb, în final, cum arată anul 2018 pentru pianista Elizabeth Sombart?

În acest moment pregătesc un concert foarte mare la Londra, care va fi apoi prezentat în mai multe părți ale lumii printr-un turneu. Eu țin foarte mult la ideea de a aduce muzica clasică aproape de cât mai mulți oameni și am înregistrat alături de Filarmonica Regală din Londra cele mai frumoase Adagio-uri din concertele pentru pian: Bach, Mozart, Beethoven, Grieg, Saint-Saëns, Rahmaninov, Chopin, Ravel și nu numai. Iar în acest nou tip de concert pe care l-am imaginat, pe care îl vom susține în 2 februarie pentru prima dată, la Cadogan Hall din Londra, alături de Filarmonica Regală, Adagio-urile sunt intercalate cu piese pentru orchestră care pregătesc, de fiecare dată, emoția Adagio-ului, fiind la rândul lor muzici ce vor fi îndrăgite cu ușurință de public. Am ales părțile în Adagio pentru că eu cred că sufletul uman este, în primul rând, atins de piesele lente. Am remarcat că, odată ce cuiva îi place partea lentă a Concertului de Chopin, de pildă, va îndrăgi întreg concertul datorită părții lente. Aceasta pentru că toți compozitorii și-au transpus în mișcarea lentă sufletul, sentimentele cele mai umane și mai dureroase, dar întotdeauna învăluite de speranță.

Un lucru important pentru Fundația Résonance, în anul 2018, este că împlinim 20 de ani, iar anul acesta obținem recunoașterea europeană a profesiei de "artist Resonance".

Interviu realizat de Ana Diaconu