Înapoi

Festivalul RadiRo - interviu cu Felix Fischer, managerul Orchestrei SWR Stuttgart

Publicat: marți, 23 Septembrie 2014 , ora 21.14

Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart își datorează existența guvernului forțelor armate americane care au ocupat orașul Stuttgart imediat după război, în 1945. Ansamblul și-a consolidat prestigiul în 1971, când celebrul Sergiu Celibidache a fost desemnat dirijor șef, o reputație care a continuat să crească în amploare și mai târziu, sub conducerea unor dirijori ca Sir Neville Marriner și Gianluigi Gelmetti.

Despre istoria SWR Stuttgart și despre programul său de la București, din cadrul Festivalului RadiRo 2014, ne dă detalii managerul său, domnul Felix Fischer.


Domnule Felix Fischer, de la înființarea sa, în 1945, și până în prezent, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart a avut o serie de colaborări cu dirijori celebri. Care dintre acestea a avut cel mai mare impact?

Da, sigur că de-a lungul timpului orchestra a avut mai mulți șefi de orchestră. Primul dintre aceștia a fost, de altfel, și cel care a fondat ansamblul, el se numea Hans Müller-Kray și la vremea aceea el nu numai că a dirijat orchestra, dar și-a asumat și toate responsabilitățile ce țin de organizarea repertoriului orchestrei, ocupându-se, de asemenea, de programul muzical al radio-ului. Aceasta a fost, deci, prima etapă din istoria orchestrei. Iar primul dirijor care a marcat cu adevărat orchestra, a format-o, fiind, de altfel și primul șef de orchestră de talie internațională care a colaborat cu ansamblul a fost Sergiu Celibidache. Oficial el nu a fost niciodată dirijor-șef aici, funcția lui nu s-a numit niciodată așa, însă el a fost conducătorul artistic al orchestrei și lui trebuie să-i mulțumim pentru faptul că orchestra din Stuttgart a fost ridicată la nivel internațional. O colaborare de asemenea încununată de succes a fost cea avută cu Sir Neville Marriner; sigur, Celibidache și Marriner sunt personalități cu totul diferite, cu Marriner orchestra a practicat un fel de a face muzică mult mai ușor, pentru că pe vremea aceea, în anii '80, el a fost cel care a anticipat puțin stilul interpretărilor (documentate) istoric(e). Orchestra nu a mai produs niciodată atât de multe compact-discuri ca în perioada în care a lucrat cu Sir Neville Marriner. Interesant pentru istoria noastră cu Bucureștiul este Georges Pretre - pentru că el a fost primul dirijor cu care am cântat pe o scenă din București. Asta se întâmpla în 1995, când am fost invitați la dumneavoastră în țară și am cântat cu program ce a conținut poemul simfonic "Don Juan" de Richard Strauss și Simfonia a IV-a de Anton Bruckner. Aceasta a fost, deci, prima întâlnire cu publicul bucureștean. Puțin mai târziu, către sfârșitul anilor '90, Georges Pretre a condus puțin orchestra din Stuttgart, mergând pe aceeași linie cu ceea ce începuse Celibidache - s-a simțit influența franceză. Din 1998 am schimbat cu totul direcția, am lucrat cu Sir Roger Norrington și timp de 13 ani orchestra și-a construit o identitate sonoră proprie - se vorbește în presă despre un "Stuttgart sound". Caracteristica principală a acestui sunet era lipsa vibrato-ului, toate celelalte trăsături - cum ar fi articulațiile muzicale și alegerea tempo-urilor - fiind legate și ele de tradiția interpretărilor documentate istoric. Orchestra a interpretat toate opusurile importante ale repertoriului clasic și romantic - începând cu clasicismul timpuriu, Haydn și până la opusurile create la începutul secolului al XX-lea - în această manieră. Iar acum, de trei ani încoace Stephane Deneve este dirijorul principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Stuttgart. Cu această ocazie s-a schimbat din nou tradiția de a cânta, se merge din nou înspre stilul Celibidache și Pretre, pentru că Stephane Deneve este francez, de aceea mare parte din repertoriul nostru este dedicat acum muzicii franceze. Unul dintre cele mai semnificative proiecte ale noastre acum este imprimarea creației integrale a lui Maurice Ravel, acesta fiind și motivul pentru care primul dintre cele două concerte ale noastre din Festivalul RadiRo de la București conțin creații de Richard Strauss și Maurice Ravel - Don Juan, Moarte și transfigurație, Șeherazada și Valsul.


Către sfârșitul anului 2012 au avut loc discuții aprinse referitoare la dorința conducerii Radiodifuziunii Germaniei de Sud-Vest de a uni cele două orchestre - cea din Stuttgart cu cea din Baden-Baden și Freiburg, din necesitatea de a economisi fonduri. Cum s-au finalizat discuțiile și cum este afectată Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart de această decizie?

Între timp discuțiile s-au încheiat, iar începând din stagiunea 2016-2017 cele două ansambluri - Orchestra SWR Freiburg-Baden-Baden și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Stuttgart se vor uni într-o singură orchestră simfonică, sub titulatura de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Germaniei de Sud-Vest. Această fuziune nu s-a pus încă în practică, dar pregătirile și planurile pentru 2016 sunt deja în acțiune. Din păcate momentan nu se pot spune mai multe despre acest proces de unire a orchestrelor.

Orchestra SWR Stuttgart vine la București cu dirijorul ei principal - Stephane Deneve. Știu că domnia sa a fost numit oficial în această poziție în anul 2011, dar el a dirijat și înainte ansamblul german. Când și cum a început colaborarea?

Colaborarea cu Stephane Deneve a fost o surpriză pentru toți, a fost un "coup de foudre" - cum se spune în franceză, o "căsătorie" din dragoste. Unul dintre concertele din stagiunea 2010-2011 trebuia să fie dirijat de Michel Plasson, însă acesta s-a îmbolnăvit. El trebuia să conducă un program cu muzică franceză - printre altele cu Simfonia a III-a de Roussel, iar Plasson s-a îmbolnăvit cu o săptămână înainte. Așa că rămăsesem fără dirijor și am început să întrebăm în întreaga lume cine ar fi indicat, cine ar fi pregătit să dirijeze acest program cu muzică franceză, iar răspunsul a fost Stephane Deneve. Întâmplarea a făcut ca acea săptămână să fie una dintre puținele libere în calendarul lui din stagiune. A venit, deci, la Stuttgart, a dirijat concertul, iar după am fost cu toții de acord că el trebuie să fie noul dirijor șef al orchestrei noastre. Colaborarea a fost atât de bună, totul a funcționat atât de rapid și frumos, a existat de la început acea chimie despre care noi, germanii, vorbim, între orchestră și dirijor. Așa încât începând din stagiunea 2011-2012 el ocupă funcția de dirijor șef al Orchestrei noastre.


Interviu realizat de Irina Cristina Vasilescu