22 - 29 mai este, anul acesta, Săptămâna Muzicii Noi, cu evenimente în Bucureşti - la Ateneul Român, Sala Radio, Universitatea Naţională de Muzică, în Aula Palatului Cantacuzino, la Catedrala Sfântul Iosif şi Colegiul Naţional de Muzică "George Enescu". Sunt programate de asemenea concerte în parteneriat cu instituţii muzicale din Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, Târgu Mureş şi Timişoara.

Programul primului concert din Festival poate fi ascultat în două zile diferite, 21 şi 22 mai, fiind inclus în stagiunea Filarmonicii "George Enescu". La Ateneul Român, orchestra instituţiei amintite va evolua sub bagheta lui Camil Marinescu, avându-i solişti pe flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pe violonceliştii Marin Cazacu şi Mirel Iancovici. În program - lucrări de Ştefan Niculescu, Anatol Vieru, Costin Miereanu şi Witold Lutoslavski.

Va reuşi Săptămâna Muzicii Noi să mulţumească auditoriul? Directorul Artistic al acestei ediţii, Dan Buciu, este convins că da! De "acolo" de sus, maestrul Ştefan Niculescu ne veghează şi ne face cadou câteva capodopere de-ale sale care vor marca deschiderea, traseul şi închiderea Festivalului. Şi alături de el vor fi multe nume de rezonanţă internaţională, spune tot Dan Buciu, care ne-a oferit şi un interviu pe această temă. Aşadar, o invitaţie în lumea muzicii contemporane lansată iubitorilor artei sunetelor până în 29 mai.

Cum au fost începuturile acestui festival şi ce propuneţi publicului în 2015?

Ediţia a 25-a, jubiliară, este dedicată directorului fondator, maestrul Ştefan Niculescu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai componisticii româneşti din generaţia postenesciană. Dânsul, prin anii '60, a avut ideea acestui festival. Sigur, până în '90 nu s-a putut realiza… fiindcă erau condiţiile care erau. Însă după aceea, odată demarată prima ediţie, acest festival s-a transformat într-un adevărat reper pentru viaţa muzicii moderne şi contemporane româneşti, întrucât aici era locul unde puteau să coabiteze, să se alăture şi să se confrunte - sigur, la maniera paşnică - creaţiile compozitorilor români cu cele ale compozitorilor din întreaga lume. Era o validare sau o invalidare a unora sau a altora, un prilej extraordinar de informare pentru toată lumea şi, sigur, o bucurie de a asculta foarte multă muzică nouă, o bună parte din aceasta chiar în primă audiţie absolută. Noi am încercat să urmăm această idee. Mai mult decât atât, am lărgit puţin spectrul repertoriului, plecând de la ceea ce în culturile vestice presupune accepţiunea aceasta de muzică nouă, muzică după 1950, de fapt după cel de-al doilea Război Mondial, am adus şi generaţiile mai vechi - din păcate parţial sau complet uitate de cultura noastră - şi, alături de ei, foarte mulţi tineri talentaţi, care fie că abia au absolvit Conservatorul sau unii dintre ei chiar se află încă pe băncile facultăţii.

Este o ediţie care va fi slujită de nişte interpreţi de excepţie. Am căutat să alegem oameni cu totul şi cu totul speciali sau formaţiile de frunte din muzica românească. De asemenea, avem şi câţiva invitaţi care sunt şi ei cu totul deosebiţi, din străinătate. În felul acesta putem să ducem la o ştachetă foarte ridicată şi această ediţie. Spun lucrul acesta întrucât şi în celelalte două ediţii anterioare pe care le-am condus am urmărit acest lucru; este bine ştiut că pentru o muzică nouă o primă audiţie proastă poate să însemne o catastrofă, şi cântată prost poate să însemne o înmormântare a lucrării respective. Ar fi fost păcat să se întâmple aşa. Sunt convins însă că şi de data aceasta lucrurile vor funcţiona foarte bine şi de aceea propunerea noastră, care este foarte diversă, poate să prezinte interes pentru un public foarte divers, plecând de la creaţia unor clasici ai acestui tip de muzică şi mergând până la cei mai tineri.

Încercăm să încurajăm acest segment tânăr. Sper că vom avea un public tânăr pentru el şi pentru tot festivalul ne dorim un public cât mai interesat, care să vină fără nici un fel de prejudecată şi sunt convins că se va bucura de o muzică cu totul deosebită.