ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel, marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru pe scena Sălii Radio

Bookmark and Share
Publicat: miercuri, 4 Februarie 2015 , ora 10.45

Pianistul Valentin Gheorghiu și violonistul Gabriel Croitoru prezintă miercuri, 4 februarie 2015, un recital Beethoven pe scena Sălii Radio. După ce un prim episod din Integrala Sonatelor pentru pian și vioară de Beethoven a închis și a încununat stagiunea 2013-2014 la Sala Radio pe 27 iunie anul trecut, cei doi artiști propun acum alte trei dintre cele zece sonate create de marele compozitor clasic: Sonatele op. 12 nr. 2 în La major, op. 12 nr. 3 în Mi bemol major și op. 30 nr. 2 în do minor.


Urcați pe scenă în această formulă de foarte multă vreme. Care este secretul acestui duo?

Valentin Gheorghiu: Ne place muzica de cameră! În afară de asta, eu îl admir foarte mult pe Gabriel Croitoru și-mi face plăcere să colaborez cu el, nemaivorbind că Beethoven este "soțul nostru principal" în muzică, așa că ne face plăcere. În plus, publicul de la Radio, pe care-l știu de mii de ani, îl apreciez și știu că și el la rândul lui ne apreciază pe noi. Deci, e o plăcere generală să cântăm împreună.

Gabriel Croitoru: Pentru mine e o onoare de a cânta de fiecare dată împreună pe scenă. Lăsând la o parte relația de prietenie de care mă bucur, de fiecare dată învăț lucruri noi. Iată, acum aceste sonate de Beethoven care… cel puțin pentru mine va fi o premieră integrala acestor sonate. Valentin sigur a cântat cu multă lume de-a lungul timpului. Mă bucur că mă voi număra și eu printre cei care au colaborat și… au cântat frumos aceste sonate. Suntem deja la al doilea recital. În primul recital au fost primele trei sonate - 1, 5 și 8. De data aceasta e vorba de 2, 3, 7. Mai rămân în proiect celelalte sonate - 4, 6 și 10 - și, într-un ultim recital, Sonata Kreutzer alături de Trio Arhiducele, împreună cu Marin Cazacu…

Valentin Gheorghiu: Două capodopere care, într-adevăr, trebuie cântate mai des fiindcă publicul rămâne impresionat de un asemenea program. Cum le masacrăm sau le executăm noi, asta nu știm, probabil că nu le omorâm.


Apelez puțin și la latura pedagogică și vă întreb cât de important este pentru un tânăr muzician să fie implicat și în proiecte de muzică de cameră și să păstreze o relație cu un anume grup cameral?

Gabriel Croitoru: În primul rând este foarte important pentru un tânăr muzician în formare să vină la cât mai multe concerte camerale, ceea ce trebuie să recunosc că din păcate nu prea se întâmplă la noi, dar… mă rog… noi, câțiva care ne preocupă acest aspect, încercăm să facem ceea ce putem, să atragem pe cât mai mulți către acest gen de repertoriu, să vină să învețe. Practic, asta e o meserie care se fură. Sigur că se și predă, dar se și fură…

Valentin Gheorghiu: Nu, nu, nu… fără furturi!

Gabriel Croitoru: Adică tot ceea ce vezi pe scenă îți poate influența o viitoare interpretare. Poți să găsești lucruri interesante sau, din contră, poți să zici, așa nu vreau, mai degrabă mă orientez spre o altă versiune. Din punct de vedere al unei formații stabile, în momentul în care cânți mai mult cu cineva așa cum e cazul nostru, începi să te cunoști, aproape că aș zice că nu mai e nevoie de repetiții… neminimalizând deloc actul artistic pe care îl facem… ne simțim unul pe celălalt… așa că sper să iasă, ca de obicei, un concert foarte bun.

Valentin Gheorghiu: Eu consider mai mult decât învățarea muzicii în genul acesta, dar formează și caracterul unui om. Sunt unii soliști care sunt obișnuiți să alerge gen cai de curse, de unul singur, să fie răsplătiți, să se bucure de succes… Muzica de cameră este mai mult decât atât! Se face muzică pentru bucuria de a fi împreună și asta presupune și o oarecare modestie - să acompaniezi pe cel care cântă melodia iar tu să te retragi. Muzica de cameră este un lucru mult superior acelor concerte mari care sunt atractive și la care vine publicul, ea presupune și o formare psihică, e o colaborare care ne-ar trebui tuturor azi.

Gabriel Croitoru: O singură remarcă aș vrea să fac apropo de fraza pe care a rostit-o Valentin. Venită din partea unui interpret care a cântat o viață întreagă ca solist cu orchestra - e adevărat că a avut și foarte multe colaborări în domeniul cameral - nu poate decât să fie un lucru care încununează, de fapt, acest repertoriu. E un lucru extraordinar să cânți alături de cineva cu care te simți bine și să te bucuri împreună de muzică.

Valentin Gheorghiu: Ce nu sună bine este muzică "de cameră". Când spui "muzică de cameră" presupune că e un lucru minor ca expresie, muzică "de casă" ar fi și mai rău. Muzica se învață în genul acesta, iar prietenul și colegul meu face muzică de cameră, și-l admir foarte mult, și de coarde. Este considerată cea mai înaltă formă de muzică, de asta și Beethoven… ultimele lui lucrări au fost cvartete de coarde. Cui nu-i place Beethoven, să nu asculte că n-o să-i placă. Cui îi place Beethoven și nu-i plac soliștii, să închidă radioul că-și strică impresia despre Beethoven. Noi sperăm să nu se închidă radioul!

Gabriel Croitoru: Mă bucur să colaborez încă o dată alături de maestrul Valentin Gheorghiu. Sper să avem un public cât mai numeros la concert și, cu siguranță, vom încerca să terminăm până la sfârșitul acestei stagiuni acest periplu beethovenian.

Interviu realizat de Lucian Haralambie