La Sala Radio are loc miercuri, 7 noiembrie 2018, un nou concert din stagiunea Orchestrei de Cameră Radio. Sub bagheta dirijorului Cristian Ciucă, programul este alcătuit din Concertul nr. 1 în re minor de Johann Sebastian Bach, Concertul nr. 13 în fa major "Cucul și Privighetoarea" de Georg Friedrich Haendel și "Messa di Gloria" de Giacomo Puccini. Soliști vor fi tenorul Nicolae Simonov, baritonul Cristian Ruja și organistul Steffen Schlandt, cu care am discutat în interviul ce urmează.

Vă mulțumim că ați acceptat invitația de a vorbi cu noi despre concertul care va avea loc miercuri la Sala Radio. Veți interpreta, din postura de solist, două concerte baroce.

Am plăcerea să colaborez din nou cu Orchestra de Cameră Radio, cu două concerte care sunt din aceeași perioadă, perioada barocului - Haendel și Bach, dar sunt foarte diferite ca scriitură. Ele se deosebesc prin complexitate, dar și prin tratarea compozitorului pe formula de solist-orchestră - asta este valabil pentru Haendel. Iar la Bach este vorba de o folosire foarte virtuoză a orgii sub formă de instrument solist. Părțile de orgă ies parțial în evidență, dar de fapt ele sunt polifonic foarte dens legate de compozitor de celelalte instrumente. Deci sunt două concerte complet diferite.

Iar programul este întregit de Messa di Gloria de Puccini. În ce mod se armonizează cele trei lucrări?

Latura spirituală este clar de găsit între Bach și Puccini fiindcă părțile din concertul de Bach - partea I și partea a III-a - sunt extrase din cantate. Prima parte este extrasă dintr-o cantată cromatică - prin multe jertfe și suferințe trebuie să intrăm în împărăția lui Dumnezeu - și-atunci, componenta religioasă cu siguranță leagă cele două lucrări, Bach de Puccini. Haendel, concertul său intitulat "Privighetoarea și cucul" este, poate, din altă zonă. Natura și creația lui Dumnezeu pot fi găsite în acest concert.

Pentru că știm că ați mai cântat pe scena Sălii Radio, aș vrea să ne spuneți câteva cuvinte despre orga acestei săli, dintr-o perspectivă personală.

Instrumentul orgă se simte cel mai bine într-o biserică, pentru că este un instrument care, de peste un mileniu, este strâns legat de spațiul sacral. Începând cu secolul XIX, orga a intrat și în marile săli de concerte. Am avut șansa să colaborez cu Sala Radio; mi-am dat seama că este o acustică ce favorizează sunetul de orgă pentru formații camerale, este foarte transparent, iar tractura orgii, care este tractură electrică, ar trebui să răspundă destul de bine solicitărilor de ordin tehnic ale solistului. Avem în țara noastră trei orgi care pot fi enumerate drept orgile cele mai mari din România. Brașovul are cea mai mare orgă mecanică, Sibiul - cea mai mare orgă pneumatică, iar Bucureștiul - cea mai mare orgă electrică. Este cea mai modernă.

Ați mai colaborat cu Orchestra de Cameră. Cu ce gânduri porniți în pregătirea acestui concert?

Sper foarte mult să pot să reproduc pe acest instrument cât mai bine coloritul baroc, orchestra să se adapteze și să intre în stilul acesta al muzicii baroce și împreună să căutăm o variantă bună - acea transparență care ajută apoi publicul să înțeleagă cât mai mult această densitate muzicală.