ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

AUDIO. RadiRo 2018 - Interviu cu pianistul Javier Perianes

Bookmark and Share
Publicat: vineri, 16 Noiembrie 2018 , ora 13.56

Pianistul Javier Perianes este solistul concertului pe care Orchestra Națională Radio îl va susține duminică, 18 noiembrie, la Sala Radio, în cadrul Festivalului RadiRo. 

La cei 40 de ani împliniți în septembrie, pianistul spaniol Javier Perianes are o bogată experiență internațională a colaborărilor solistice, pe diferite continente; dialogul purtat prin telefon ne-a dezvăluit și aprecierea sa deosebită pentru muzicienii români, pe care i-a ascultat live sau în înregistrări, cei despre care i s-a vorbit sau a avut ocazia de a citi.

Am fost întotdeauna un mare admirator al muzicienilor români încă de la începutul carierei mele. Am avut ocazia de a-l asculta de câteva ori pe marele pianist român Radu Lupu și am păstrat unele dintre cele mai impresionante amintiri ale mele legate de vreun pianist interpretând un concert sau un recital solo; am apreciat extraordinar de mult felul său de tălmăci muzica lui Schubert, Mozart, Beethoven sau Janacek. Indiferent de lucrarea abordată, dacă ar fi să numesc 3 sau 4 interpreți care m-au cucerit, Radu Lupu se numără, fără îndoială, printre acestea. Chiar zilele trecute am avut un interviu lung la Londra, la BBC și am vorbit despre unul dintre cei mai mari pianiști din întreaga istorie (din punctul meu de vedere) și este vorba tot despre un român: Dinu Lipatti. Sunt un mare admirator al versiunii sale asupra Concertului pentru pian de Schumann, al Valsurilor de Chopin; sunt înregistrări din epoca sa căci, din păcate, noi toți l-am pierdut prea devreme. Eu rămân un mare admirator al lui Dinu Lipatti. Și, desigur, nu este ultimul din această listă de artiști români pe care îi apreciez în mod deosebit. Am primit relatări deosebite la adresa calităților remarcabile ale unei mari profesoare: Florica Musicescu, cea care l-a îndrumat și pe Dinu Lipatti; o mare pianistă din Spania - Cristina Bruno mi-a vorbit despre această extraordinară profesoară și virtuțile sale pedagogice. Acestea sunt doar câteva aspecte pe care le amintesc acum, legate de câțiva mari muzicieni români pe care i-am admirat mereu foarte mult.


Ați menționat doar nume de muzicieni legați de arta pianistică. În cariera dumneavoastră, ați colaborat cumva deja cu vreun șef de orchestră român?

Din câte îmi amintesc, încă nu am lucrat cu vreunul dintre ei. Mi s-a vorbit la superlativ, în termeni cu adevărat foarte laudativi despre Cristian Badea, despre care știu că este român. Nu am avut până acum ocazia de a lucra împreună. Am avut șansa de a colabora deja cu așa de mulți dirijori dar, din păcate, până acum nici unul dintre ei nu a fost român și - fără îndoială - abia aștept să am prilejul de a lucra cu unii dintre ei.


V-ați mai întâlnit pe aceeași scenă cu Jean Claude Casadesus?

Nu. Este pentru prima oară când am această ocazie. Dânsul fiind francez sper să aibă o mulțime de lucruri foarte interesante de spus despre acest concert și aștept cu nerăbdare șansa de a lucra împreună cu el.


Ce v-a atras spre acest opus în Sol de Ravel, a avut vreo semnificație specială în cariera dumneavoastră?

Concertul pentru piande Ravel era - pe când eram foarte tânăr - unul dintre acele concerte pentru pian pe care vrei neapărat să le cânți. Concentrează în ale sale 3 părți destul de scurte tot ceea ce visezi: are o parte mediană cu adevărat magică - poate una dintre cele mai relevante, minunate pagini ale unui concert pianistic pe care și le poate imagina cineva - și celelalte două, destul de mult inspirate de jazz - probabil că trădează influențele primite de Maurice Ravel când a călătorit prin Statele Unite. M-am apropiat pentru prima dată de acest concert cu mai bine de 10 sau chiar 15 ani în urmă, când am avut ocazia de a cânta cu London Symphony Orchestra și Daniel Harding, într-un turneu prin Portugalia și Spania și atunci am fost solicitat să interpretez acest Concert în Sol de Maurice Ravel. Cred că era prin 2005… nu îmi amintesc exact. In stagiunea aceea am început să cânt această partitură în Spania cu diferite orchestre și de atunci am avut numeroase ocazii de a colabora în această partitură cu diferite orchestra britanice: cu London Symphony, cu London Philharmonic, cu Orchestra Philharmonia, cu BBC Symphony, mai recent și cu Orchestra Simfonică din Toronto și alte formații din Statele Unite, iar luna aceasta, desigur, în România, la București dar și la Gewandhaus din Leipzig și la Berlin, alături de Konzerthausorchester. Stagiunea trecută am și înregistrat acest Concert de Ravel împreună cu Orchestre de Paris, pentru un disc ce va apărea probabil în vara anului 2019, alături de alte lucrări de Ravel. Așadar, Concertul pentru pian de Ravel a devenit un partener de cursă lungă al carierei mele și sunt foarte fericit pentru aceasta, căci este un concert pe care îl iubesc cu adevărat.


Din experiența dumneavoastră, ne puteți creiona un tablou al diferențierilor legate de publicul din diferite zone ale lumii? La ce vă așteptați din partea auditoriului din România?

Probabil că există unele diferențieri în privința modului de a recepta al publicului: vi s-a mai vorbit probabil despre publicul din Japonia, care este foarte liniștit, tăcut și ai un răspuns minunat din partea audienței deoarece îți oferă ție toată acea liniște care îți permite să dezvolți tot ceeea ce vrei să exprimi, pe de altă parte există probabil acea atitudine pe care o găsești în America de Sud, unde oamenii se manifestă cu multă pasiune în orice situație, cam la fel și în Statele Unite; ascultătorii din Europa sunt de asemeni grozavi… Am un sentiment, dar și o teorie: dacă publicului îi place ceea ce faci, dacă îi satisfaci așteptările, oriunde te-ai afla el își va manifesta entuziasmul. Despre România… ce să vă spun? Vin pentru prima oară și de aceea nu știu la ce să mă aștept, deci nu fac vreo afirmație în acest sens dar ceea ce știu categoric este faptul că aici este o țară cu un lung bagaj istoric în privința muzicii clasice; și vorbim desigur despre festivaluri de prim rang, dirijori de mare prestigiu, mari pianiști și alți artiști recunoscuți în întreaga lume. Sper în lucruri bune și aștept cu nerăbdare această primă interacțiune a mea cu publicul din România.
Interviu realizat de Anca Ioana Andriescu