Cele două concerte ale Filarmonicii bucureştene din această săptămână au fost "patronate" artistic de soprana Mariana Nicolesco, veche prietenă şi susţinătoare a artiştilor invitaţi: pianistul Matei Varga, dirijorul Elio Boncompagni şi muzicologul şi scriitorului Paolo Isotta.

Au trecut 15 ani de când Matei Varga a cântat ultima oară cu Orchestra Filarmonicii George Enescu. Pianistul bucureştean stabilit la New York a revenit pe scena Ateneului Român ieri seară, în cadrul actualei stagiuni. Programul ales de comun acord cu dirijorul Elio Boncompagni a fost unul integral beethovenian, cuprinzând Uvertura Leonora nr. 2, Concertul nr. 4 op. 58 în sol major pentru pian şi orchestră şi Simfonia a V-a în do minor. Nu întâmplător toate cele trei partituri alese aparţin mai mult sau mai puțin aceleiaşi perioade de creaţie, fiind scrise de Beethoven în jurul anului 1805.

Concertul propriu-zis a început după micul discurs al sopranei Mariana Nicolesco, în care a elogiat personalităţile celor trei invitaţi şi a amintit lansarea cărţii lui Paolo Isotta - Un alt cânt al lui Marte. Cântul iubirii; volumul a apărut încă de anul trecut la editura Curtea Veche, dar autorul a fost prezent acum şi pentru autografe în foaierul Ateneului.

Structura serii a fost cea tradiţională, deschizându-se, aşadar, cu Leonora 2, în fapt prima încercare a lui Beethoven de a prefaţa singura sa operă, Fidelio. Aşa cum aveam să constat şi mai târziu, Elio Boncompagni, în vârstă de 85 de ani, este un şef de orchestră foarte temperat, ce preferă tempo-uri aşezate şi culori dinamice pe care le-aş descrie mai degrabă ca fiind mate.

Partea concertantă a serii a fost mult mai diversă, solistul pendulând mereu între rigoare şi libertate, între fragil şi puternic; am auzit perlaje de tip (aşa-zis) mozartian, pasaje lirice foarte delicate, pauze ce ne-au lăsat suspendaţi în timp, dar și momente de forţă, multe de agilitate - toate într-o derulare foarte clară. Matei Varga a cântat aseară pentru prima dată partitura celui de-al patrulea concert beethovenian şi a inclus - spre surpriza şi încântarea noastră, a publicului - cadenţe proprii, reînviind astfel o tradiţie a soliştilor de acum sute de ani. După minute multe de aplauze solistul s-a aşezat la pian (acelaşi instrument pe care l-a inaugurat în anul 1994) şi ne-a spus că ştim sigur ce urmează să cânte ca bis; a continuat cu Beethoven, Für Elise...

În pauza concertului am fost să-l felicit, întâlnindu-mă cu mulţi dintre muzicienii români importanţi, prieteni, colegi sau foşti profesori ai lui Matei Varga, veniţi să îl îmbrăţişeze.

"Ador concertul! De altfel, trebuie să mărturisesc că ador toate cele cinci concerte de Beethoven. N-aș putea să fac o imensă diferență între ele. Știu că patru, în general, este considerat poate cel mai poetic, poate cel mai iubit într-un anume fel. Sigur că este un concert, zic eu, alături de Concertul de Schumann și, sigur, Mozart poate în re minor. Sunt anumite concerte pe care pianiștii și muzicienii le iubesc necondiționat."

Concertul se reia astăzi, 18 mai 2018, de la aceeaşi oră - 19.00.