Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu violonista Luminița Petre

Publicat: luni, 14 Ianuarie 2019 , ora 12.25

Luminița Petre, pe scena Ateneului Român din nou. După cât timp?

După foarte mulți ani, dar am avut ocazia să cânt pe 19 decembrie în Gala caritabilă solo Bach și Enescu - Lăutarul.


Dar iată un recital în stagiunea camerală a Filarmonicii "George Enescu". Te-aș ruga să ne vorbești despre colaborarea ta cu pianista Alina Bercu.

Am descoperit-o pe Alina Bercu într-un concert al Filarmonicii din Ploiești - a cântat solistă Concertul de Mozart în Do major în primăvară - și m-a impresionat interpretarea ei prin ordinea și liniștea interioară și naturalețea în Mozart. Și primul gând a fost că trebuie să cânt cu această pianistă. Managera mea l-a contactat pe managerul Alinei și ne-am întâlnit.


Și ați decis să deschideți recitalul cu o pagină mozartiană și, în final, acel opus care reprezintă piatra de încercare a tuturor violoniștilor.

Ne-am întâlnit și am vrut să vedem cum ne potrivim. Am încercat Sonata a VII-a de Beethoven și a fost perfect la prima întâlnire, de la prima la ultima notă, și am constatat că avem această rigurozitate tipic germană și împletită cu muzicalitatea naturală - avem același simț al ritmului, al frazării - și din acest motiv am ales clasicii vienezi. Sonata Kreutzer de Beethoven este Muntele Olimp, piatra de încercare. Am cântat integrala sonatelor de Beethoven anul trecut împreună cu Mihai Ungureanu și, într-adevăr, Sonata Kreutzer am lăsat-o la sfârșit; cere o tehnică desăvârșită violonistică și pentru pianiști, muzicalitate, acuratețe și o pasiune care nu iese totuși din limitele bunului simț muzical.


Și, poate, un tip de rezonanță specială în plan expresiv, în acele coordonate ale curentului Sturm und Drang - Furtună și Avânt - atât de evident reliefat în această partitură beethoveniană. Mă gândesc că, totuși, sunteți generații interpretative diferite.

Da, într-adevăr, suntem generații interpretative foarte diferite, dar trăind amândouă în spațiul german - Alina de curând a primit post de profesoară la Weimar, în ciuda tinereții, un lucru extraordinar în Germania. Dar, ca esență sufletească și muzicală suntem foarte, foarte apropiate.


Preconizați și o urmare a acestui recital?

Desigur. Preconizăm și în România și în Germania, la Dusseldorf sau la Stuttgart. Dacă am elaborat atât de minuțios acest repertoriu, vrem să-l repetăm și-n alte concerte.

Interviu realizat de Anca Ioana Andriescu