ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea

Bookmark and Share
Publicat: marți, 27 Noiembrie 2018 , ora 12.00

În 28 noiembrie, Gabriel Bebeșelea va conduce concertul pe care-l susține la Roma Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, cu prilejul Zilei naționale a României. 

Un concert organizat de Accademia di Romania din Roma, Ambasada României în Italia și Institutul Cultural Român cu prilejul Zilei Naționale a României și Centenarului Marii Uniri. Cu ce program v-ați gândit să onorați această invitație?

E un program axat doar pe muzică românească sau dedicată culturii române, foarte divers – trece prin foarte multe etape stilistice ale muzicii românești, începând cu Dansurile românești de Bela Bartok și terminând cu Sabin Păutza – Jocuri II. O avem pe marea mezzosoprană Ruxandra Donose, solistă, cu trei lieduri de Nicolae Bretan pe versuri de Mihai Eminescu. Deci, un repertoriu destul de eclectic și care încearcă să surprindă cam toată paleta culturală românească.


Și în același timp să fie accesibil publicului larg.

Bineînțeles. Am dorit să prezentăm lucrări interesante, dar în același timp care prind foarte bine și care arată energia și vitalitatea muzicii românești în acest context al Centenarului.


Concertul de la Roma, Sala Sinopoli, este doar unul dintre evenimentele muzicale centenare pe care orchestra filarmonicii clujene, sub bagheta ta, fie le-a organizat în această perioadă, fie le susține ca invitată. Care sunt celelalte evenimente?

Noi am început deja programul nostru pentru Centenar, care a debutat cu un concert la Cluj, cu Dansurile românești de Bartok, Concertul nr. 1 pentru coarde de Sigismund Toduță și Poema română de George Enescu. Ce e foarte interesant în acest concert care a avut loc la Cluj-Napoca, a fost proiectul nostru – al Filarmonicii Transilvania și al meu – de restituții muzicale. De exemplu, Concertul de coarde de Sigismund Toduță era în original compus în patru părți, dar Toduță a suprimat una din părți – se pare că nu a fost interpretată foarte bine înainte de prima audiție absolută – și a publicat doar trei părți. Noi am reușit să restituim această parte și a fost cântată în premieră absolută în forma în care Sigismund Toduță și-a dorit ca acest concert să fie interpretat. Un alt proiect care o să urmeze după Roma, continuând această idee a restituțiilor, e concertul din 7 decembrie în care o să fie prezentate în premieră cinci lucrări de George Enescu. Sunt lucrări pe care le-am cercetat – se aflau toate în Muzeul ”George Enescu” – am transcris manuscrisele, am făcut materiale de orchestră și avem, cu ocazia aceasta, două noi uverturi de concert de George Enescu, o cantată pentru cor de femei, soprană și orchestră, un fragment din oratoriul Strigoii pe care l-am înregistrat la Berlin cu Rundfunk Sinfonieorchester și un oratoriu de George Enescu, oratoriu compus în cea mai mare parte, doar o mică bucățică rămânând în schițe. Am reușit să-l construiesc din aceste materiale rămase și o să avem un nou oratoriu, Ahasverus.


Revenind la concertul de la Roma, este al doilea an când marcați și sărbătoriți Ziua Națională a României peste hotare.

Anul trecut am fost onorați să fim invitați de Institutul Cultural Român de la Viena pentru a omagia această dată în poate cea mai cunoscută sală din lume, o Mecca a muzicienilor, Musikverein – Sala de aur, unde am făcut tot un program dedicat muzicii românești și am prezentat Simfonia I de Enescu, Pastorala-fantezie de Enescu și am avut-o solistă pe extraordinara pianistă Alexandra Dariescu, cu care am făcut Concertul de Grieg și Concertino de Lipatti. Grieg – pentru că era concertul preferat al lui Lipatti.


Ce înseamnă pentru tine sărbătorirea Zilei Naționale pe scenă?

Pentru mine e un prilej de a promova cultura română - tocmai de aceea mă bucur că o facem și peste hotare – și un prilej de a demonstra faptul că muzica românească e extrem de valoroasă și stă foarte bine în picioare pe orice scenă mare din lume.


Interviu realizat de Luminița Arvunescu