ACUM:
15.30
Concerte de 5 stele
primite prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 17.00 Perpetuum mobile Actualitate, muzică bună, educație și ... un tonus optimist la final de zi.
Apoi: 18.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Cronici Înapoi

AUDIO. Impresii de la cel mai vechi festival de muzică contemporană din România

Bookmark and Share
Publicat: joi, 4 Octombrie 2018 , ora 13.19

Festivalul "Zilele muzicii contemporane" de la Bacău a debutat aseară cu o tulburătoare creație a muzicii românești a secolului XX - opera Orestia II de Aurel Stroe. Un debut promițător, dacă ne gândim și la concertele următoare, care vor prezenta publicului invitat la Sala Ateneului din Bacău, creații dintre cele mai diverse, reunite într-un program de cinci zile - o adevărată desfășurare de forțe interpretative și inspirație, care i-a determinat pe localnici să-și denumească orașul "Capitală a muzicii contemporane", acum la acest început de octombrie.

Am ajuns la ediția cu numărul 32 a Festivalului "Zilele muzicii contemporane", dedicată memoriei compozitorului Liviu Dănceanu, unul dintre fondatorii acestui important eveniment muzical băcăuan, care s-a implicat în fiecare ediție de până acum, dar care, din păcate, ne-a părăsit anul trecut la 26 octombrie. Alături de Liviu Dănceanu, la construcția în timp a acestei sărbători a sunetului devenită tradiție a Bacăului, au participat în fiecare an și dirijorul Ovidiu Bălan, dar și membrii Trioului Syrinx reprezentat aseară de domnul Pavel Ionescu - director al Filarmonicii "Mihail Jora", în stagiunea căreia se desfășoară de fapt toate concertele.

Prima seară ne-a transpus într-un timp demult apus dar cu drame eterne. Am ascultat opera Orestia II de Aurel Stroe, o muzică izvorâtă dintr-un modalism antic auster combinată însă cu motive din folclorul românesc, adevărate picături de lumină. Interpretarea artiștilor de la Filarmonica "Banatul" din Timișoara a fost una de excepție, având în vedere dificultatea partiturii dar și complexitatea punerii în scenă, cu mijloace minime, a unui spectacol de anvergură, o operă în două acte cu o durată de aproape două ore. Am remarcat acuratețea sonoră și măiestria vocală a personajului Oreste, întruchipat de baritonul Cristian Ardelean, în special în dificila arie din debutul lucrării, când Oreste își deplânge tatăl, pe Agamemnon, ucis mișelește. De mare expresivitate a fost și cantilena Electrei, susținută de Mihaela Ișpan, dar și disperarea și mustrările de conțtiință ale Clitemnestrei, care a prins viață prin vocea Antonelei Bârnat. Un spectacol cu un impact emoțional puternic, inspirat de tragedia lui Eschil și pus în scenă de ansamblul Timișoara condus de Iulian Rusu a reușit să umple sala Ateneului din Bacău.

Relatare de Laura Ana Mânzat