Acum: 21.00
Scena europeană • Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 23.30
Sunete contemporane • Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.

 

Apoi: 0.00
Adagietto • În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

 


Interviuri

Arhivă : 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013 | 2012 | 2011 | 2010 | 2009 | 2008 | 2007 | 2005 | 2004 |

AUDIO. Festivalul de Muzică Veche București, 2017. Interviu cu Laurențiu Constantin

Publicat: luni, 13 Noiembrie 2017 , ora 14.25
 
Bookmark and Share

Invitatul săptămânii la Perpetuum mobile este Laurențiu Constantin, persoana care se află în spatele unei manifestări muzicale cel puțin interesante - Festivalul de Muzică Veche București, care anul acesta ajunge la a XII-a ediție și care începe chiar astăzi. Să înțeleg din prezentarea de pe site că vedeta ediției 2017 este clavecinul?

Da. Este o ediție subintitulată "Clavecinissimo" și, într-adevăr, această ediție este dedicată clavecinului, un instrument pe care mulți îl consideră instrumentul favorit al barocului muzical european. Sunt multe pricini pentru care am dedicat această ediție clavecinului, cea mai importantă pricină fiind aceea că Asociația Antiqva, organizatoarea festivalului, este implicată de câțiva ani într-un proiect de restaurare a unui clavecin istoric aflat la Muzeul Național Peleș. Este un clavecin clasat în patrimoniu în categoria Tezaur și atribuit prin fișa de clasare lui Jan Ruckers, constructor flamand de instrumente. Cercetările pe care noi le-am făcut sau, mai precis, echipele de experți pe care le-am adus la Peleș au demonstrat că este de fapt un Taskin o sută și ceva de ani mai târziu, un constructor francez, și acesta ca și Ruckers fiind considerat un soi de Stradivarius al clavecinelor. Totul a început acum câțiva ani când, auzind de existența acestui instrument, am luat legătura cu cei din conducerea Muzeului Național Peleș și le-am cerut permisiunea pentru o vizionare a instrumentului. Apoi am revenit la Peleș cu câteva echipe de experți - Kathy Thousand unul dintre cei mai buni claveciniști, constructori și restauratori de instrumente istorice din Europa, Vera de Brun Ottbutter, urmare a unui parteneriat cu Muzeul Național de Instrumente Muzicale al Norvegiei, Vera fiind conservatorul-șef și restauratorul-șef al acestei instituții, Mihai Covaci, cel care se va ocupa de restaurarea picturii și, de asemenea, o echipă de la Institutul Național de Optoelectronică pentru o cercetare relativ nouă în țara românească, prin laser de joasă intensitate, care cercetare îți permite noninvaziv, fără să iei probe, să vezi dacă într-un anumit loc sunt straturi succesive de pictură sau să vezi dacă există fracturi în structura lemnului ș.a.m.d. Urmare a acestor activități care s-au derulat pe parcursul a doi ani și jumătate s-a elaborat un proiect de restaurare pe care o comisie de experți de la Peleș și l-a asumat, l-a aceptat, iar acesta a fost depus la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor care și-a dat acordul, urmând să fie deschis la Peleș un laborator local de restaurare. Acesta e miezul poveștii cu clavecinul de la Peleș și aceasta este povestea care ne-a inspirat întâi de toate să dedicăm această ediție a festivalului clavecinului.


O să citez dintr-o invitație la acest eveniment, Festivalul de Muzică Veche București - ediția 2017: "Vom îmbina în continuare muzica, vizualul și teatrul, angrenând publicul într-o serie de povești culturale născute din timpuri vechi. Dar vor fi și elemente noi pe care abia așteptăm să vi le prezentăm." Dincolo de acest concept, ce alte noutăți aduce această ediție a XII-a?

Noi nu ne ocupăm atât de arheologie muzicală, cât ne ocupăm de noutatea muzicii vechi și de prospețimea acesteia. Această prospețime și noutate cu care este percepută muzica veche face să avem un public foarte tânăr. Cam 80% din publicul nostru e undeva între 16 și 40, 42 de ani, ceea ce este minunat și rar în peisajul de muzici culte din România. Noutățile vin din această prospețime cu care ne străduim să prezentăm muzica veche. Noutățile vin din efortul de a comunica informații despre ce se întâmplă pe scenă, educativ mai precis, și din aceea că aproape nici un concert nu este un simplu concert, ci ne străduim să facem din el un spectacol, împrumutând mijloace de regie, de scenografie proprii altor arte mai degrabă decât muzicii.


Invitatul săptămânii la Perpetuum mobile este Laurențiu Constantin, cel care ne vorbește despre ediția 2017 a Festivalului de Muzică Veche București - un festival care, din 2015, a devenit membru al prestigoasei rețele europene de muzică veche. Ce aduce practic această afiliere la REMA?

REMA - Rețeaua Europeană de Muzică Veche înseamnă pentru noi o recunoaștere a muncii noastre de zece ani la vremea aceea și nu orice fel de recunoaștere, ci una care vine din partea unor colegi, tovarăși de breaslă, majoritatea din țări în care muzica veche înseamnă mult mai mult decât în țara românească. Apoi, este marea șansă de a schimba experiențe, păreri cu colegi care fac același lucru; e vorba de șansa de a afla la prima mână care sunt curentele și tendințele și nu e vorba de a fi la modă, cât e vorba de a împărtăși din experiența unora care sunt mai dibaci deât tine.


Ca să revenim la ediția din 2017, în această seară de la ora 19.00, în cadrul festivalului va avea loc un recital cu un program Archangelo Corelli. Unde și cine sunt interpreții?

La Teatrul Evreiesc de Stat. O parte din sonatele op.5 ale lui Corelli, într-un aranjament orchestral cum nu știu să se mai fi făcut în București, dar foarte aproape de duhul acestor lucrări. Vorbim despre Mircea Ionescu la vioară barocă, Ciprian Câmpean - un violoncelist baroc clujean, dedicat muzicii vechi de multă vreme, teorbistul sârb Andrej Jovanic și clavecinista Raluca Enea care este, de altfel, și dierctor artistic al festivalului nostru.


Și pentru că ai amintit de Teatrul Evreiesc de Stat, care sunt locațiile unde se vor desfășura concertele și recitalurile?

Următoarele două concerte se întâmplă la Biserica Anglicană din București și sunt două recitaluri solo de clavecin; primul, al lui Marco Mencoboni, celălalt al lui Ketil Haugsand. Marco va cânta pe data de 16, iar Ketil pe data de 20. urmează apoi pe 21 noiembrie, la Muzeul Național de Artă al României o seară dedicată Proiectului Taskin și restaurării clavecinului istoric de la Peleș. Mai apoi, pe 23, un spectacol intitulat "Clavecinissimo by french" la sediul ICR din Aleea Alexandru. Este un spectacol special; e, practic, un recital de clavecin susținut de șase foste studente ale doamnei profesoare Ogneanca Lefterescu, spectacolul fiind dedicat doamnei Lefterescu, care a trecut la cele veșnice acum o lună și ceva. Ultimele două spectacole se întâmplă la Muzeul Național de Artă al României: cel din 25 noiembrie, la Sufrageria Regală - Sones de Palacio - este excepția de la clavecin a festivalului. Xavier Diaz Latorre și Pedro Estevan sunt mai cunoscuți aceștia doi mai degrabă ca lăutistul și respectiv percuționistul lui Jordi Saval, dar au împreună un duo. Pe 28 noiembrie, la Sala Auditorium, se întâmplă spectacolul de închidere a festivalului, Bach 2.0. Acesta găzduiește concertele la două clavecine ale lui Johann Sebastian Bach, cu Raluca Enea și Steffen Schlandt la clavecin și un cvintet de corzi.


Așadar, între 13 și 28 noiembrie are loc Festivalul de Muzică Veche București - un eveniment pe care Radio România Muzical îl va urmări cu interes pentru ascultătorii săi.

Interviu realizat de Gabriel Marica